Cand un email te lasa mut si iti face inima sa creasca:
dragii mei, scriu mai tarziu, iertati. eu ajung marti la bucuresti cu 2 cutii. le-am inchis dar nu iremediabil (nu prea statea bine capacul, insa). am anuntat si eu prieteni, poate vor mai veni. n-am insa vreo garantie.
ma gandeam, insa, eu sunt un shoebox fan batran- va stiu de acum 2 ani din cluj si m-am bucurat ca v-ati extins. ma intrebam daca nu putem de la anul sa facem si un centru la ploiesti. anul asta eu am facut cutiile cu ai mei, ei sunt acolo si cred ca putem gasi o locatia unde sa se stranga. nu stiu sa va spun unde, acum. ar putea fi biserica din parohie sau o scoala, is locatii la indemana. dar daca veti fi de acord, va trebui sa stabilim mai din timp atunci. pana una alta, as vrea ca intr-un an sa va strangem si voua o cutie cu scrisori de apreciere. pentru minem shoebox a fost o lectie de solidaritate. imi recunosc pachetelele de acum 2 ani (anul trecut am intrebat si am cauta si nu am gasit unde sa aduc… sa ma iertati poate nu am cautat suficient) si va sunt recunoscatoare, incredibil de recunoascatoare pentru toata bucuria ce mi-ati pricinuit-o. a darui e darul nostru, nu numai bucuria celor care primesc.va multumesc din suflet. sa aveti un craciun minunat. sa fiti rasplatiti!
Lasă un răspuns